Price:
$
Menu:
Author:
Spornic

Asa ne vine cateodata, sa uitam de toate cofeturile si fineturile frantuzesti, de foitaje si aluaturi pâte brisée, si sa punem de-o dospeala ca-n bucatariile taranesti. Suntem romani, probabil c-asa ne e scris, sa nu uitam niciodata de placintele dospite ale bunicilor nostri. Azi pregatim crafle si pampuste, pe limba lor. Pe limba noastra si-a generatiilor mai tinere: gogosi.  Reteta traditionala, aici. Mai jos, o fantezie dulce, dupa cum promite titlul.

Inainte de toate, insa, va marturisim cinstit, in numele bunelor experiente culinare si a calitatii pastrate in bucate, ca nu toate uleiurile pot duce la bun si corect sfarsit aceasta reteta. Argumentele le gasiti in blogul spornicesc, in articole care dezbat pe larg tema grasimilor fierbinti. Pentru ca unele lucruri e necesar sa fie stiute. De pilda, ca uleiul din samburi de struguri nu-i facut sa prajeasca sau ca uleiul de palmier nu-si va gasi niciodata locul in salate. In situatia de fata, o spunem pe sleau si lipsiti de modestie, ca doar unul este uleiul de floarea-soarelui care rezista eroic la prajeli repetate si temperaturi foarte ridicate. Il stiti, e Premium. Adica primul dintre uleiurile romanesti mestesugit special pentru treburi foarte fierbinti si foarte delicate in acelasi timp.

Ingrediente: 1 kg faina, 300 ml lapte, 50 g drojdie proaspata, 2 oua + 4 galbenusuri, 250 g zahar, un pachet de 200 g unt, esenta de vanilie sau, si mai bine,  o pastaie de vanilie, 100 ml coniac, 200 g dulceata de visine, 400 ml ulei Spornic Premium, sare, zahar pudra.

Orice dospeala mai de Doamne-ajuta are la “temelie” o plamada  din drojdie amestecata cu putin lapte caldut, o lingura de zahar si ceva faina. Sa fie lasata sa creasca vreo jumatate de ora asa, daca nu mai mult, si abia apoi sa cream aluatul propriu-zis. Treaba asta-i mai mult decat un pont sau sfat culinar, mai bine sa o memorati si s-o treceti in caiete (oare mai scrie cineva caiete de bucate?) la capitolul “Aluaturi dospite”.

Pana dospeste plamadetul, voi amestecati ouale cu galbenusurile, restul de zahar si untul pana obtineti o crema spumoasa. Incorporati crema in plamada deja bine crescuta, adaugati un praf de sare si coniacul, aromatizati cu esenta de vanilie. Celor care folosesc pastaie pentru prima oara, le reamintim ca se incorporeaza doar semintele negre, rase cu un cutit de pe interior. Pastaia o puteti folosi la fiert, pentru aromatizarea diverselor siropuri sau a laptelui, apoi se arunca.

Adaugati in compozitia rezultata si restul de lapte, apoi incorporati treptat faina. Framantati bine de tot si lasati la dospit pana isi dubleaza volumul. Luati coca dospita, o mai jucati putin in maini, la framantat, apoi o lasati din nou la dospit.

Cand a crescut mandra si frumoasa, o intindeti foi groase de 1 cm si le decupati cu un pahar. Pe jumatate dintre cerculete asezati cate o visina din dulceata, apoi le acoperiti cu celelalte rondele de aluat. Lipiti-le marginile cu degetele si, daca e nevoie, cu putin lapte. Le lasati asa inca o tura de dospit, vreme de o ora. Dupa ce au crescut indeajuns, se scufunda in ulei incins intr-un dans arzator si involburat si se intorc pe ambele parti. Cand sunt rumene si lucioase, le scoateti pe servete de bucatarie si continuati cu toate celelalte gogosi. Pudrati cu zahar sau serviti-le asa golase si bucurati-va ochii cu trupurile lor bronzate si rotofeie.

Facebookgoogle_pluspinterestby feather

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *