Nu e animal, nici planta nu pare a fi, ci o mistica infaptuire a naturii. Era convingerea oamenilor despre natura ciupercilor, in vremurile dinaintea cunoasterii stiintifice si a lectiilor de botanica. Mai cu seama ca, dincolo de formele diverse si spectaculoase, se ascundeau insusiri curative si otravitoare. Doar zeii ar fi putut nascoci o asemenea ciudatenie, rasplata si pedeapsa in acelasi timp pentru cele savarsite de oameni. Comori secrete si rare, ciupercile comestibile au devenit aliment regal in lumea antica. Ba chiar se credea ca prelungesc viata si pot oferi nemurirea. Nici vorba sa ajunga pe mesele oamenilor de rand asa deliciu divin, mai de pret decat aurul.
Din cele aproape doua milioane de specii, ascunse in inima padurilor din toata lumea, ne-a binecuvantat Dumnezeu si pe noi cu tot felul de ciuperci. Am aflat in timp sa deosebim ciupercile bune de cele bolande si le-am gasit zeci de moduri de preparare. De la mancarurile taranesti din vreme de post, unde ciupercile sunt mandre substitute ale carnii, pana la retete boieresti, pregatite in bucatariile marilor case valahe si moldovene. Unele ne-au ramas mostenire de la bunici, cum sunt sarmalutele de post cu ciuperci tocate si ne-am intrebat mereu, cu recunostinta (si cu gura plina), carui om i-o fi venit asa idee de amestec delicios. Se mai fac la manastiri, bune de-ti vine sa strangi cu drag mainile sfintite care le impacheteaza.
Tot in familie se prea poate sa fi gustat ciulamaua cu smantana de casa si zacusca de ghebe, pastratoare a celui mai rafinat gust de toamna. Loc de cinste in camarile gospodinelor au borcanele cu ghebe si hribi in otet sau saramura, eleganta conserva de iarna. La stane si in casele vanatoresti, acolo unde e la indemana si codrul, si carnea, se prepara tocane haiducesti, pline si bogate, sa tina omul vajnic pe timp de iarna. Mancare intremenitoare e si borsul de ciuperci, reteta bucovineana ascunsa, cu urechiuse, rascovi, pastravi de fag sau manatarci. Iar la ucrainienii din Bucovina si Maramu’ am auzit ca nu se poate sa lipseasca in Ajun de Craciun hrebleanca, mancare usturoiata de post, pe baza de hribi si zeama de varza.
Sa nu credeti insa ca n-avem idei de mancaruri mai usoare, de pilda chiftelute si snitele de ciuperci cu palaria mare, supe crema sau ciuperci la cuptor, umplute cu legume si branzeturi. Si-apoi, am luat cu imprumut si de la altii, orez cu ciuperci shiitake, hribi in foitaj, paste fainoase si bruschete cu Portobello si cu arome mediteraneene. Cate ciuperci, atatea moduri de pregatire. Am vrea sa le cunoastem pe toate asa ca va poftim sa ne scrieti mai jos un comentariu despre bucatele dragi voua. Facem pariu ca se vor inmulti pofticiosii ca ciupercile dupa ploaie.
by 