Blog Spornicesc

Prieteni in bucatarie

Primavara da trezirea corpului si spiritului. Suntem mai veseli, mai activi, mai dornici de plimbari sub soare si de povesti amanate o iarna intreaga. Si poftele s-au trezit, amortite de atatea mancaruri grele si satioase. Iesim la vanatoare de legume si verdeturi, ca sa ne rasfatam apoi cu mese bogate, proaspete si usoare, in compania prietenilor regasiti dupa atata timp.

Multe-s de vorbit despre iarna ce-a trecut, dar si mai multe despre ce-o sa vina anul asta. Si cum altfel sa ne regasim decat in jurul unei mese pline cu de toate? Caci dintotdeauna oamenii s-au intalnit cu mare placere in jurul mancarii, la ceremonii, la sarbatori si la petreceri in care gatesc unii pentru altii. Mare onoare iti e oferita cand esti invitat sa gatesti la prieteni. Sa intri in bucataria unei gospodine vrednice nu-i putin lucru, daramite sa-i scoti oalele din dulapuri si sa-i schimbi randuiala, sa intinzi farfuriile pe masa sau sa amesteci tu in sosurile ei. In bucataria altuia, ca si-n suflet, e de umblat cu grija, ca de-ti deschide calea, e semn de mare incredere.

Si ce lucru frumos si incantator e cand se aduna femeile la gatit. Sfaturi si indemnuri rostite cu voci calde zboara de colo-colo, in timp ce mainile dibace nu stau o secunda. Acum se rostesc taine bine pastrate din mama-n fiica si se dezvaluie retete de familie si ingrediente secrete. Un strop de ulei bine turnat aici, doua firicele de busuioc aruncate acolo, o mana de cimbru proaspat pentru ciorba de fasole cu afumatura. Toate acestea in timp ce, din sufragerie, se aud voci apasate de barbat, animate de miresmele tot mai imbietoare, dinadins parca scapate din bucatarie.

Cu atatea maini iscusite, treaba nu e grea deloc. O supa facuta pe fuga si o carne rumenita rapid pot fi multumitoare. Dar cand esti cu oameni dragi, dupa atata iarna si odihna, parca nu-ti vine sa te lasi doar pe-atat.  Daca aveti nevoie, noi sarim in ajutor si va propunem un preparat domnesc si impunator intre toate bucatele, din carne frageda de curcan invelita cu grija in felii gustoase de bacon. Iar pe post de garnitura, musai sa fie chiar primavara, cu ale sale verdeturi si cruditati, scaldate in ulei si otet balsamic intr-un castron mare cat o zi de Post.

Cea mai buna paine

Pita romaneasca, focaccia mediteraneana, lipia arabeasca sau mai indepartata tortilla mexicana, baghete frantuzesti sau painea de pretzel – prietenul berii germane, paine din faina alba sau neagra, din secara, cu cereale integrale… Care-o fi, domn’e, cea mai buna paine?

Va zicem noi, pe drept. Cea  mai buna paine e cea framantata fix de mainile care-o rup in doua cand e gata, potrivita in cuptorul ale carui metehne le-am invatat pe de rost. Painea care ne inunda casa cu miresme nostalgice si pe care nu ne tin pofta si rabdarea sa o lasam la racit. Si-avem voie sa-i dam orice forma si s-o botezam cum vrem, s-o umplem cu seminte de tot neamul, sa-i dam crusta crocanta si rumena sau s-o fragezim sub un prosop cand e scoasa din cuptor.

Painii proaspat coapte, de orice fel ar fi, ii sta cel mai bine pe o masa plina, intre bucate alese. Rumen si crocant de trosneste cand il rupi, un codru de paine romaneasca e si mai gustos daca-i acoperit de un strat de vinete coapte, frecate cu ulei si ceapa din belsug. De-i soare afara si ne zboara gandul la vacante si mancaruri usoare, putem plamadi rapid cateva painici aromate, de inspiratie mediteraneeana. Neaparat sa fie parfumate cu tot felul de ierburi si mirodenii – oregano, busuioc, tarhon, si mangaiate cu ulei de masline fix inainte de a intra la cuptor.  Ca sa fiti siguri ca vor iesi cele mai bune paini, sfatuim sa folositi numai ierburi crude si musai un ulei extravirgin. De-o fi si din masline crescute-n Grecia si presate la rece, cum e uleiul Picasol, o sa va tot minunati de ce imbinare varatica de gusturi si arome ati mai creat… De va ganditi la o paine si mai speciala, innobilati cateva baghete din faina integrala cu… gustul soarelui. Presarati aluatul cu seminte de floarea-soarelui si, daca poftiti, cu bucati de masline carnoase, apoi dati-l la cuptor, dupa ce l-ati uns bine cu o lingura de ulei.

Oricum ar fi facuta, painea e consumata in mai toata lumea. Si pe drept. Gustoasa si satioasa este, caci n-am intalnit om sa nu-i placa. Lesne de gatit e, caci si stra-stramosii nostri au zis ca nu-i mare lucru. Si daca stim ce punem in ea, e musai sa fie buna si la sanatate. Si-atunci de ce sa n-o facem acasa? Framantata sau nu, cu lapte acru sau cu ulei si seminte,  curat romaneasca sau luata cu imprumut de prin alte tinuturi,  treaba cu cea mai buna paine, painea facuta acasa, este ca o impartim cu oameni dragi. Caci, daca nu stiati, cuvantul „companion” se trage din latinescul com – panis, “cu paine”, care a devenit „cel cu care imparti painea”.

Placinta cu ceapa

Cu ardoare ne zboara gandurile la o ultima dospeala inainte de marea dezmortire a primaverii si a pamantului, o placinta care sa-ncalzeasca toata casa, ca-n toiul unui Brumar grabit si cam infuriat. Insotitor special al mesei sau chiar masa in sine, placinta cu ceapa calita seduce si se duce repede, fara vreun flamand lasat in urma. Poate doar un pofticios cu burta plina ce-ar mai fi vrut “o ultima imbucatura, asa, de pofta…”

Pentru 4 portii, 150g/portie
Timp de preparare: 70 de minute
Grad de dificultate: redus

Aluat: 250 gr faina alba, 1/2 plic drojdie uscata, 1 lingurita rasa zahar, 1/2 lingurita sare de mare, 170 ml apa calduta, 2 linguri ulei Spornic La Foc Mare
Umplutura: 3-4 cepe, 2 linguri de ulei pentru calit, bulion, sare, piper

Amestecati drojdia cu zaharul si o lingurita de faina, adaugati 100 ml apa calduta  si lasati sa dospeasca vreme de 10 minute. In movilita de faina faceti o scobitura in care puneti amestecul, framantati si adaugati restul de apa. Plamaditi aluatul pana-i ametit si se desprinde usor de pe degete si-l lasati la dospit cam o ora. Intindeti jumatate din aluat pe masa tapetata cu faina, puneti ceapa calita si bulionul si acoperiti cu cealalta jumatate. Puneti placinta intr-o tava tapetata cu ulei si dati la cuptorul incins la 180 de grade, vreo 30 de minute, pana se rumeneste bine. Iar de-i pofta prea serioasa, sfatuim sa se manance direct din tava!

 

Cuvinte spornicesti

Graiul nostru este imbelsugat si felurit asemeni spiritului romanesc. Avem la indemana atatea vorbe cu multe intelesuri din care tesem de veacuri povesti cu talc.

V-ati gandit cate sensuri stau pitite in cuvintele romanesti?
Stiti oare ce cuvant grijeste in taina atatea intelesuri precum: abundent, activ, bogat, bun, fecund, fertil, harnic, imbelsugat, manos, muncitor, neobosit, neostenit, productiv, roditor, rodnic, silitor, sarguincios, sarguitor, vrednic, zelos?

Ei bine, acest cuvant mestesugit cu maiestrie este SPORNIC si se rosteste des doar de oameni harnici.
Noi l-am ales anume sa ne poarte gandul si sa ne vadeasca chipul in tot ceea ce facem.

Iar aici ne sunteti oaspeti si va vom gati in cuvinte alese cele mai gustoase retete romanesti. Avem o sumedenie de povesti spornicesti sa va impartasim. Pentru ca am aflat din strabuni ca cei fermecati de savoarea istorisirilor noastre, au spor si bucurie la gatit.